Meditatia a devenit o practica foarte populara in ultima vreme. Probabil de vina sunt povestile pe care si le impartasesc prietenii unul altuia sau dovezile stiintifice care continua sa iasa la iveala. Meditatia si-a dovedit capacitatea de a reduce stresul, de creste fericirea, calitatea de viata, de a imbunatati tensiunea arteriala, de a spori materia cenusie a creierului, de a spori compasiunea, de a imbunatati memoria si acestea sunt doar cateva dintre beneficiile pe care ni le ofera aceasta practica. Pentru o practica atat de pasnica, putem spune ca ofera extraordinar de multe beneficii.
Meditatia poate fi descurajanta uneori. Nu reusim de fiecare data sa ne linistim mintea, sa acceptam totul si sa intram intr-o stare de prezenta profunda. Din moment ce majoritatea dintre noi nu suntem sfatuiti sa adoptam aceasta practica inca de la o varsta frageda, ne este si mai dificil sa atingem rapid o stare meditativa in care sa ajungem la realizarea potrivit careia nu suntem nici gandurile si nici mintea noastra.
- Ce se intampla cand meditam?
Un grup de neurologi de la Harvard s-au reunit pentru a studia beneficiile pe care le ofera meditatia asupra creierului si modul in care aceasta practica ne afecteaza atentia. Sara Lazar a condus un grup de 16 subiecti. Acestia au fost inscrisi intr-un program de meditatie timp de 8 saptamani pentru a cerceta efectele pe care le are aceasta practica pe termen scurt si care sunt schimbarile pe care le produce in ceea ce priveste stilul de viata si la nivel neuronal.
Subiectii au urmat o meditatie de tip “mindfulness” timp de 45 de minute zilnic si au fost incurajati sa-si desfasoare activitatile zilnce cat mai prezenti cu putinta. In medie, subiectii au ajuns sa practice 27 de minute de meditatie zilnic.
Unul dintre cele mai importante fenomene care se produc la nivel cerebral atunci cand meditam este reprezentat de incetarea prelucrarii unei cantitati foarte mari de informatii. Undele beta indica, in general, o prelucrare de informatii. Atunci cand aceste unde se afla la un nivel foarte scazut, ele indica o reducere a informatiilor procesate de mintea umana. Folosindu-se de Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) putem vedea cum si unde undele beta scad cel mai mult. Acest fenomen este indicat de schimbarile de culoare in din imaginea de mai jos.
Dupa cum se poate observa, urmatoarele zone ale creierului au fost afectate de meditatie in moduri diferite:
- Lobul frontal
Aceasta este cea mai evoluata parte a creierului responsabila de rationament, de planificari, de emotii si de constientizarea de sine. In timpul meditatiei, cortexul frontal tinde sa-si reduca considerabil activitatea.
- Lobul parietal
Aceasta parte a creierului proceseaza informatiile senzoriale ale lumii inconjuratoare si se ocupa de orientarea in timp si spatiu. In timpul meditatie, activitatea in lobul parietal incetineste.
- Talamus
Paznicul simturilor tale, acest organ iti concentreaza atentia trimitand anumite date senzoriale mai departe in profunzimea creierului, in timp ce le opreste pe altele. Meditatia reduce fluxul de informatii trimise considerabil.
“Acest studiu demonstreaza ca schimbarile in structura creierului pot sta la baza modificarilor raportate de oamenii de stiinta. Acum este mai clar de ce persoanele care practica meditatia nu se simt mai bine doar pentru ca isi petrec timpul relaxandu-se.” – Dr. Sara Lazar.
SURSE 1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu